FRUCTELE DE PADURE MIRACOL PENTRU SANATATE

                                                                                                                                             1. ACAI

Consumat de brazilieni de sute de ani pentru proprietatile sale de a ajuta organismul in lupta impotriva bolilor si a procesului de imbatranire, fructul Acai are o capacitate antioxidanta extraordinara, fiind de 35 de ori mai puternic decat portocalele si de 10 ori mai puternic decat merele, ciresele, murele si zmeura. Interesul pentru Acai este cu atat mai mare cu cat astazi, peste 80-90% din populatia lumii consuma mai putin de jumatate din cantitatea zilnica recomandata de antioxidanti care sa lupte impotriva radicalilor liberi din corp. 

Cercetarile stiintifice recente au confirmat beneficiile nutritionale uriase ale fructului Acai, care ii asigura organismului din belsug fibre, vitamine B1, B2, B3, C si E, acizi grasi Omega-3/6/9, calciu si potasiu.

Fructele Acai, de dimensiuni si culori asemanatoare coacazelor, sunt roadele palmierilor cu acelasi nume, originari din padurile Amazonului si constituie, de secole, principala sursa de hrana a brazilienilor. Legendele spun ca fructele Acai, supranumite si “fructele care plang”, au aparut din lacrimile fiicei unui sef de trib amazonian, indurerata de suferintele comunitatii sale afectate de foamete.

Datorita efectelor sale energizante si hranitoare, fructele Acai au devenit foarte populare in randul sportivilor din SUA, in anii ’70 – ’80. Ulterior studiile stiintifice au demonstrat faptul ca aceste fructele contin un anumit tip de antioxidanti, care este extrem de puternic si de eficient in combaterea radicalilor liberi din organism si in protejarea celulelor impotriva imbatranirii premature si a degenerarii, fapt care a determinat o crestere si mai mare a popularitatii fructelor Acai in intreaga lume. De asemenea, aceste fructe de culoare mov sunt renumite ca dusman al kilogramelor in plus.

 

                                                                       2. ACEROLA

Acerola (Malpighia glabra), cunoscută și sub numele de vișină de Barbados, vișină tropicală sau cireașă portoricană, este o specie subtropicală din familia Malpighiaceae. Fructele sale comestibile au un conținut remarcabil de vitamina C.

Acerola este un arbust sau pom mic fructifer peren, care crește până la înălțimea de 3 m, având o coroană bogată. Fructul roșu aprins, aproape sferic, neted și nelobat are un diametru de 1-1,5 cm, fiind asemănător unei cireșe. Acesta conține 2-3 semințe ovoide de 7-10 mm. Pulpa este zemoasă, iar gustul este în aceeași măsură dulce și acru.

Nativ regiunii Caraibelor, acerola este răspândit spre sud până în Peru și regiunea Bahia în Brazilia, iar spre nord până în Mexic si Texas. Se cultivă și în India.

Fructul comestibil cunoaște un larg consum, în special în regiunea nativă a speciei. Acerola este cultivat între timp și în alte părți ale lumii, datorită faptului că este unul din fructele cu cel mai ridicat conținut de vitamina C. În comparație, 100 g de portocale conțin 50 mg vitamina C, aceeași cantitate de acerola conține însă de la 1500 la 5000 mg. Fructul de acerola mai conține și alte substanțe, cum ar fi provitamina A (comparabil cu morcovul), magneziu, niacin, acid pantotenic, potasiu, vitamina B1 și B2. Conținutul de vitamine al acerolei este cel mai ridicat înainte de maturitate. Din această cauză, fructul se recoltează necopt. Fructul de acerola se consumă de obicei proaspăt, poate fi utilizat la prepararea de gemuri, jeleuri și sucuri. Se gaseste de asemenea sub forma de supliment pudra sau capsule.

                                                                           3. ARONIA

Aronia se cultiva in estul Statelor Unite, dar si in Europa de Est. Are marimea unei afine mai mari si se gaseste cel mai adesea in padurile umede si zonele mlastinoase. Arbustii de aronia se folosesc si pe post de plante ornamentale, dar cel mai important rol al sau este cel terapeutic de aliment minune, fructul de aronia avand o concentratie mare de antocianine si flavonoizi, de 5 pana la 10 ori mai mare decat in cazul merisorului. Cu toate ca este foarte bogat in nutrienti (antioxidanti, polifenoli, minerale si vitamine) fructul nu este comestibil crud datorita naturii sale astringente, amare. Cel mai adesea din aceste fructe se fac sucuri, vin, gem, sirop, ceai, tincturi, creme.

Aronia este un fruct antioxidant la un pret mult mai scazut decat alte fructe care au aceleasi proprietati. In plus se poate cultiva in tara noastra. Datorita proprietatilor ei, aronia a fost introdusa in dieta cosmonautilor rusi in anul 1959. Sucul de aronia este un remediu natural eficient in prevenirea si tratarea numeroaselor afectiuni, este un excelent tonic general, ajuta la detoxifierea organismului, previne bolile cardiovasculare, sustine elasticitatea vaselor de sange, imbunatateste acuitatea vizuala,efect antihistaminic, este un bun antiinflamator, este anticancerigen, regleaza nivelul glicemiei din sange, ajuta la controlul greutatii.

                                                                          4. MURE

Rubus Fruticosu, murul salbatic, murica sau rug; toate acestea sunt denumiri sub care sunt cunoscute murele de padure. Murele se găsesc  în zonele deluroase, la marginea pădurilor, de-a lungul apelor curgătoare din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi America de Nord. Pe langa faptul ca aceste fructe dulci-acrisoare sunt extraordinar de gustoase, pot sa aiba si beneficii nebanuite asupra sanatatii tale. Ele conţin vitamina A, vitamina C, vitamina K, potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, sodiu, acid folic, luteina, tanine, mangan, seleniu şi au rol antibacterian, antiîmbătrânire şi antiinflamator.

Murele sunt adevărate surse de vitamine, substanţe active şi minerale  ce pot preveni cancerul de colon şi stomac, ce ajută la reglarea tranzitului intestinal, ajută la buna funcţionare a sistemului nervos, întăresc oasele, detoxifică ficatul, întăresc sistemul imunitar, protejează ochii, previn anemia, ameliorează durerile în gât, ajută la vindecarea rănilor şi sunt bune chiar şi pentru diabetici (deoarece conţin foarte puţin zahăr).

                                                                            5. AFINE

Afinele au cea mai mare capacitate antioxidanta dintre toate fructele. Ele sunt foarte bogate in antioxidanti numiti antocianina, vitamina C, vitamine din complexul B, vitamina E, vitamina A, cupru (care intareste imunitatea si are rol antibacterian), seleniu, zinc, fier (promoveaza imunitatea prin cresterea hemoglobinei si a concentratiei de oxigen din sange) si stimuleaza astfel, sistemul imunitar si previne aparitia infectiilor. Odata ce imunitatea dumneavoastra este puternica, veti evita raceala, febra, varicela si multe dintre bolile care se pot transmite, atat pe cale virala, cat si bacteriana. Afinele neutralizeaza radicalii liberi care pot promova boala si imbatranirea in organism.

Afinele mai contin si un grup special de antioxidanti numiti carotenoide (luteina, zeaxantina, etc.), flavonoide, cum ar fi rutina, resveratrol, quercentina, etc.

Printre beneficiile afinelor trebuiesc amintite si mentinerea sanatatii creierului, scaderea riscul dezvoltarii bolilor de inima, ajuta in ameliorarea constipatiei si a digestiei, lupta impotriva cancerului. Afinele s-au dovedit a fi de ajutor bolnavilor de cancer, deoarece contin anumiti compusi, cum ar fi pterostilbene (excelent in remediul cancerului de colon si ficat) si acid aleagic, care in combinatie cu antocianina si alti antioxidanti precum vitamina C si cupru, pot duce la prevenirea sau vindecarea cancerului.

                                                                  6. MERISOR

Merisorul, originar din America de Sud, este un arbust nu mai inalt de 20 de cm, cu fructe mici si rosii, bogate in zaharuri, acizi, citric si lactic, proteine, vitamine, dar si uleiuri si saruri minerale, care au darul de a intari imunitatea, au efecte antiinfectioase si protejeaza rinichii. Merisorul creste si la noi, in zona de munte si rezista la temperaturi extrem de scazute, iar daca-i consumi fructele si frunzele vei deveni si tu la fel de puternic si te vei bucura de o imunitate ridicata. Foarte bogate in tanini (substante antibacteriene si antimicotice) si in flavonoide (substante cu efect antioxidant), frunzele si fructele merisorului sunt utile in tratarea tuturor formelor de infectii reno-urinare.

In general, medicii recomanda consumul de suc sau ceai de merisoare, dar le poti consuma si sub forma de tablete sau fructe uscate. Trei pahare cu suc de merisor pe zi pot reduce nivelul de risc cardiac, datorita proprietatilor antioxidante ale fructului, care sporeste nivelul de HDL (colesterol bun). Fructele se consuma proaspete, dar nu mai mult de 100 gr. pe zi, in 2 reprize, a cate 50 gr. inainte de masa. Se pot si usca si folosi apoi asa cum se folosesc stafidele, dar nu mai mult de 50 gr. pe zi.

                                                                              7. GOJI

Fructele goji sunt de culoare rosie-portocalie si provin de la un arbust originar din China. Aceste fructe de padure au fost consumate de generatii, in Asia, in speranta prelungirii duratei de viata. De-a lungul timpului s-a demonstrat ca fructele goji pot trata mai multe probleme de sanatate, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, febra si problemele oculare provocate de imbatranire.

Fructele goji sunt consumate fierte, crude sau uscate si pot fi folosite in compozitia ceaiurilor de plante, sucurilor, vinurilor si medicamentelor.

Fructul goji contine de 500 de ori mai multa vitamina C decat o portocala de dimensiuni medii, cel putin 20 de minerale esentiale, printre care se numara fierul, cupru si zincul. Fierul furnizeaza cantitatea adecvata de oxigen si contribuie la formarea de celule rosii in sange. Cuprul ajuta la producerea de celule rosii din sange, iar zincul este util pentru mentinerea rezistentei celulelor rosii si pentru functionarea optima a sistemului imunitar. Calciul este un alt mineral continut de fructele de padure goji, care contribuie la pastrarea sanatatii oaselor si dintilor.

Fructele goji au de asemenea unele dintre cele mai mari concentratii de beta-caroten, dintre toate fructele si legumele. Beta-carotenul se gaseste in fructele si legumele de culoare portocalie, cum ar fi morcovii si ardeii de culoare portocalie. Corpul fiecarei persoane are nevoie de beta-caroten pentru a produce vitamina A, necesara pentru sanatatea ochilor. Vitamina A mentine pielea sanatoasa si va protejeaza de microbii si bacteriile care pot declansa boli. 

                                                                           8. MAQUI

Aceste fructe micute, asemanatoare afinelor, cresc in sudul Republicii Chile. Maqui berry sau Aristotelia chilensis se gasesc in mod natural pe marginea drumurilor, la liziera padurii sau pe dealuri. Minusculele fructe sunt culese si comercializate de catre indienii Mapuche, populatie locala din Chile.

Maqui berry abunda in antocianine, pigmentii rosiatici cu efect puternic antioxidant. Acesti pigmenti impiedica oxidarea colesterolului in organism si astfel pot preveni bolile cardiovasculare.

Mai mult, un consum regulat de maqui este si un remediu important impotriva kilogramelor in plus. Practic, micutele fructe regleaza nivelul glucozei din sange si astfel este impiedicata formarea de depozite adipoase. In plus, prin consumul acestora, scade spectaculos procesul inflamator din organism si implicit riscul de boli degenerative care au la baza inflamatia. De asemenea, pigmentii din maquis pot impiedica dezvoltarea celulelor maligne la nivelul colonului.

                                                                            9. NONI

Planta Noni (Morinda Citrifolia) mai poate fi gasita si sub numele de dud indian, nunaakai (Tamil Nadu, India), mengkudu (Malaezia), dud de plaja, fructe de branza sau noni (Hawaii). Fructul noni creste pe un copac vesnic verde, un arbore din familia cafelei, Rubiaceae. Un fruct Noni poate fi de pana la 1 kg in greutate, la fel de mare ca un pepene galben sau ca o nuca de cocos.

Denumirea fructului Noni semnifică viaţă lungă. Întrebuinţarea sa este milenară, fructul Noni fiind utilizat de indigeni cu 2.000 de ani în urmă pentru a vindeca diverse boli, în timp ce indienii foloseau planta Noni drept o substanţă de echilibrare şi stabilizator al sănătăţii corpului şi o cultivau în toate teritoriile nou descoperite.

Noni contine alcaloidul proxeronina (mai mult decat in ananas) care devine xeronina in organism. Acest alcaloid, dupa ce a dat impulsul nervos, se elimina din organism. Xeronina imbunatateste absorbtia alimentelor si functionarea proteinelor, controleaza functionarea celulelor, ajuta structura oaselor, a pielii, regleaza metabolismul. Tot xeronina actioneaza asupra SNC pentru producerea de endorfine pentru a se reduce durerea, atingand pana la 70% din capacitatea analgezica a morfinei, fara insa a provoca organismului efectele devastatoare pe care le produce morfina.

Fructul noni are în compoziţie agenţi antibacterieni naturali, antivirali şi antifungici. Anumite substanţe din compoziţia fructului noni, cum ar fi acubina, rubiadina şi alazarina, sunt antibiotice naturale. De aceea, fructul noni se foloseşte în Asia pentru tratarea gastroenteritelor bacteriene produse de infecţiile cu E.coli, salmonella, shigella.

In anul 2003 cercetatorii au descoperit ca noni este capabil sa inhibe formarea de noi vase de sange canceroase in tesuturile umane, iar concentratiile mai mari sunt chiar in masura sa provoace distrugerea vaselor de sange degradate de cancer si apoptoza (moartea celulelor canceroase).

 

                                                                        10. ZMEURA

Acest fruct cu miros plăcut şi gust acrişor, cu o aromă inconfundabilă conţine un procent foarte mare de antioxidanţi,  cu 50% mai mult decât căpşunile, de trei ori mai mult decât kiwi şi de zece ori mai mult decât roşiile. 

Zmeura contine cea mai mare cantitate de fibre dintre toate fructele de padure, 20% din greutatea totala fiind de asemenea o sursa excelenta de vitamine si minerale printre care vitamina C, B1, B2, B3, acid folic, magneziu, cupru, fier, mangan. Cat despre antioxidanti, fructele de zmeura contin tot ce se poate: antocianine, acid elagic, quecetin, acid galic, cianidine, pelargonidine, catechine, kaempferol si acid salicilic. Exista si zmeura in varianta galbena, dar aceasta este mai saraca in antioxidanti.

Printre beneficiile nenumarate ale consumului de zmeura se pot aminti:

- reduce riscul de cancer - nivelul crescut de antioxidanţi din aceste fructe ajută la lupta împotriva cancerului, protejează celulele împotriva deteriorării cauzată de radicalii liberi.

-ajută în procesul de slăbire – zmeura este săracă în calorii şi bogată în fibre, ceea ce o face esenţială în alimentaţia zilnică. Zmeura este foarte săţioasă şi ajută la prelungirea procesului de digestie, astfel că nu vei resimţi foamea la scurt timp după ce tocmai ai mâncat. De asemenea, fibrele insolubile ajută la menţinerea greutăţii corpului iar cele solubile scad nivelul colesterolului, protejând vasele sangvine de depunerile de grăsime şi prevenind astfel instalarea unor afecţiuni severe.

- luptă împotriva depresiei - fiind bogată în vitamina B şi acid folic, o mână plină de zmeură te poate scoate din starea de disconfort  emoţional instant. De asemenea, datorită conţinutului de potasiu, zmeura previne riscul atacului miocardic şi menţine tensiunea sângelui, iar mineralele precum fierul, cuprul şi magneziul ajută la producerea globulelor roşii, ţin la distanţă anemia şi previn oboseala în exces.

- incetineşte îmbătrânirea - antioxidanţii din zmeură încetinesc procesul de îmbătrânire prin neutralizarea radicalilor liberi din corp. Antocianinele, coloranţii care dau culoarea zmeurei, pot, de asemenea, să confere strălucire pielii. În plus, ei stimulează producerea colagenului, menţinând tenul impecabil, împiedicând astfel apariţia ridurilor de expresie. Mai mult decât atât, antocianinele ajută la eliminarea bacteriilor şi a ciupercilor care se pot dezvolta pe suprafaţa pielii, prevenind infecţiile şi apariţia coşurilor.

- creşte fertilitatea - nivelul crescut de vitamina C şi magneziu este esenţial pentru fertilitatea femeilor şi bărbaţilor. Antioxidanţii din zmeură protejează sperma, ajută procesul de concepţie şi reduce riscul avortului spontan.

                                                                       11. CAPSUNI

Originare din Europa si cultivate inca din secolul al XV-lea, la curtea regala a Frantei, capsunile erau consemnate pentru proprietatile lor terapeutice, inca din timpul imperiului roman. Aromate si viu colorate, capsunile au proprietati benefice pentru sanatate, de aceea, vara, se recomanda sa se faca cel putin o cura de cateva zile, in care sa fie consumate doar capsuni proaspete.

Capsunile se regasesc in topul celor mai bogate fructe in antioxidanti. Valoarea lor nutritionala incontestabila este responsabila de numeroasele efecte benefice pe care consumul de capsuni le are asupra sanatatii. Sa ne imaginam ca mancam un bol cu 100g de capsuni. In afara gustului savuros, aceasta cantitate mica, ne ofera 98% din necesarul zilnic de vitamina C. Intr-adevar, capsunile sunt printre cele mai bogate fructe in vitamina C, continand 60mg de vitamina C in 100g de fruct (5-6 capsuni). De asemenea, capsunile contin antioxidanti puternici in lupta cu radicalii liberi: beta-caroteni, luteina, zeaxanthina, acid elagic, antocianine.

Dintre minerale, capsunile au un continut bogat in calciu, magneziu, potasiu si fier, dar contin si minerale mai rare, de care organismul are nevoie: mangan, zinc, fluor, fosfor, cupru. In afara de vitamina C, capsunile sunt o sursa bogata de vitamin din complexul B, indeosebi de acid folic si vitamina B6. Capsunile mai contin vitaminele cu efect antioxidant A si E, precum si vitamina K.

Capsunile sunt fructe cu un continut redus de calorii, 32kcal/100g fiind ideale in curele de slabit, sau in tratamentul obezitatii. In plus, capsunile contin un procent ridicat de fibre alimentare, care produc satietate si curata tubul digestiv de toxine. Capsunile sunt ideale atunci cand dorim sa “rontaim” ceva intre mese.